Considerente asupra dormitului la bivuac

In Cum sa, Drumeţii, Expeditii by Iulian Sirbu5 Comments

Narcisa mi-a dat temă: să vă spun cum e cu cortul prin munţi! Trebuie să vă mărturisesc de la bun  început că eu n-am cort în acest moment! Ce-i drept, am avut cel mai tare cort de pe planetă, The North Face VE 25, însă a trebuit să-l vând în Mendoza, după terminarea expediţiei în Aconcagua pentru că nu mai aveam bani de cele necesare traiului pe pământ argentinian.

Apoi, când m-am întors în ţară mi-am cumpărat cel mai ieftin cort din Carrefour (sau Cora, nu mai ţin minte), pentru a merge cu el în Vamă. Nu-l recomand decât dacă aveţi nevoie de un cort de unică folosinţă! Şi cum suntem prea săraci pentru a ne cumpăra lucruri ieftine…

Cum Narcisa este o drumeaţă cu ştate vechi, o las pe ea să povestească despre corturi, eu vreau să trecem la următorul nivel: bivuacul!

Bivuacul înseamnă să dormi sub cerul liber, cu echipament special sau nu. Am experimentat ambele tipuri de bivuac şi vă pot spune că-mi place la nebunie să dorm sub cerul liber şi să simt vântul cum îmi bate în obraz. Simt fiecare fir de iarba mai gros, fiecare pietricică şi denivelare! Atunci chiar sunt în mijlocul naturii!

Gata cu poezia, hai să vedem ce ne trebuie pentru a petrece noaptea la bivuac! Nu voi enumera aici tot echipamentul de care ai nevoie când mergi pe munte, ci doar ce consider necesar pentru o astfel de experienţă.

1. Echipament specific 

Sac de dormit – îl alegem în funcţie de sezon, altitudinea la care vom înnopta, condiţiile meteo, sfaturile celor care au mai fost acolo unde vrem noi să mergem.

Vara de exemplu, eu dorm fie într-un sac foarte subţire de la Mammut Ajungilak (Beito Lite Mummy Fleece Liner) pe care am dat în jur de 50 de lei, în 2009, de la Magazinele Himalaya (nu l-am găsit pe site). Dacă este răcoare, folosesc sacul de dormit de -2 C confort Mammut Ajungilak Kontiki 180. Acesta costă acum 249 de lei.

Iarna prefer să-mi iau sacul de dormit Nahanny Extrem -30 C ( t extrem -40 C). Da, ştiu, este o alegere poate exagerată pentru Munţii Carpaţi, dar eu sunt friguros şi prefer să am un sac de dormit de puf, numai să nu fac frigul. Sacul  de dormit Nahanny Extrem costa acum 1395 lei (cel de 2,05 m) sau 1575 lei (cel de 2,10 – 2,15 m). Sacii sunt făcuţi pe comandă, sunt lucraţi manual la Timişoara şi fiecare este unic. Când daţi comanda vi se trimite o listă cu măsurătorile pe care trebuie să le faceţi, astfel încât sacul va fi croit în funcţie de dimensiunile voastre. Nahanny mai are şi alte modele de saci de dormit cu puf: Alpin ( t confort 2 C, de la 495 lei), Prakticus (t confort -5 C, de la 645 lei), Hibernatus (t confort -15 C, de la 875 lei), Salvamont (t confort -20 C, de la 1125 lei).

 În afară de faptul că veţi avea un sac de calitate, personalizat (de exemplu, culorile sacilor de mai sus au fost alese de mine), veţi sprijini şi ecomomia României pentru ca sacii si toate echipamentele Nahanny sunt făcute la Timişoara. Şi crede-mă că mă simţeam mândru că sunt român atunci când alpinisţii străini mă întrebau unde sunt făcuţi sacii!

Izopren/saltea – asta e opţională. Însă nu toţi putem dormi direct pe pământ, stâncă, iarba etc. Ultima dată, pe vf. Ţuţuiatu (Mţii Măcin), in noaptea de 14-15 iulie a.c., am dormit doar în sacul de dormit subţire, fără izopren, sub un copac. Nu pot spune că am dormit foarte bine, mi-a fost şi puţin frig (eram îmbracat în pantaloni scurţi şi o bluză cu mânecă lungă, subţire şi ea). Eu zic în felul următor: mergeţi o dată fără izopren şi vedeţi cum e. Probabil nu va fi cel mai odihnitor somn, însă e bine să vă obisnuiţi cu greul!

Căciulă & buff – trebuie să ai la tine căciulă şi buff pentru că in zona capului şi a gâtului vei simţi frigul cel mai mult. Oricât ai strange şnurul din partea de sus a sacului de dormit, vântul tot va pătrunde, iar dacă vei reuşi să-l strângi atât de bine încât nu vei mai simţi vântul, nu vei mai putea respira confortabil.

Sac de bivuac – acesta este un suprasac, o husa pentru sacul tau de dormit. Modelul de la Nahanny este impermeabil. Costa 85 de lei. Este singurul pe care l-am folosit, aşa că nu-l pot compara cu alte modele. Cel mai mare dezavantaj al lui este că nu este respirabil, deci toată transpiraţia ta va intra în sacul de dormit. Eu îl folosesc numai pe vânt puternic, ploaie, zăpadă. Ce spune producătorul despre acest sac de bivuac:

Materialul este impregnat, tip Nylon, cu densitate medie şi rezistenţă la umezeală de 1400 – 1600 mm coloană de apă în 24 ore. Dacă această valoare creşte, se măreşte riscul condensului, iar dacă scade, cel al umezirii sacului de dormit.

Folie de supravieţuire – este obligatoriu s-o ai la tine! Am folosit-o o singura dată, in toamna lui 2009, pentru a-mi infăşura sacul de dormit în ea. Eram in Piatra Craiului şi a început ploaia, aşa că ne-am aşezat sub nişte brazi, la marginea pădurii şi eu mi-am învelit sacul de dormit în folia de supravieţuire. Dimineaţă sacul era destul de ud, l-am uscat în seara următoare la Refugiul Grind, cu ajutorul primusului (nu recomand aşa ceva!)

2. Alegerea locului de dormit

Ce trebuie să iei în consideraţie când dormi în aer liber? Păi, în primul rând, locaţia. Una e să dormi pe iarbă, alta e să dormi pe crengi de brad şi cu totul altceva pe stâncă sau în zăpadă. Locul trebuie să fie cât mai neted, să nu fie într-o groapă, să nu fie în pantă, să nu fie sub singurul copac din zonă (te expui riscului de a fi trăsnit). Locuri bune sunt acolo unde găsiţi scobituri în stâncă. Nu recomand înnoptarea în padure, mai ales dacă sunteţi singuri, datorită animalelor sălbatice. Sper că nu mai este nevoie să spun că alimentele nu se ţin lângă voi, ci urcate într-un copac aflat la minim 50 m de voi. Astfel, carnivorele mici – vulpile, lupii – nu vor avea acces la ele iar ursul dacă vine se serveşte singur, fără să vă deranjeze. Nu uitaţi că animalelor sălbatice le este cel puţin la fel de frică de oameni precum ne este nouă de ele şi nu agreează deloc întâlnirile cu noi.

Foto de Ecaterina Mândru. Sursa

3. Ce faci totuşi când nu ai echipamentul specific şi trebuie să-ţi petreci noaptea în aer liber? 

În afară de situaţiile în care tu vrei să dormi în aer liber, te poţi confrunta cu situaţii neprevăzute când trebuie să iei decizia de a petrece noaptea sub cerul liber. Exemple: te poţi rătăci, ţi se poate descarca bateria de la frontală, nu mai poţi continua drumul din cauza oboselii, poţi avea un accident, poţi fi surprins de o alunecare de teren, viitură etc. Cel mai important lucru pe care trebuie să-l facem atunci este să nu ne panicăm şi dacă suntem cei mai cerebrali din grup, să-i liniştim pe ceilalţi. Niciodată oamenii nu vor fi pregătiţi îndeajuns pentru a dormi neanunţaţi sub cerul liber. Pentru mine, nopţile petrecute sub cerul liber, la bunici, au fost de un real folos şi acest lucru s-a văzut când am fost nevoit să dorm sub cerul liber, în munţi. Între noi fie vorba, când eşti plecat la drum cu cineva şi esţi pus în situaţii limită, începi să cunoşti acea persoană mai bine şi bineînţeles, şi pe tine însuţi!

Cel mai important lucru: îţi dai jos bocancii şi te asiguri ca laba piciorului este bine protejată contra frigului. Dacă aveţi mănuşi în plus, puneţi-le peste ciorapi. Folosiţi rucsacii pentru a vă proteja partea inferioară a corpului de vânt. Dacă aveţi rucsaci din cordura atunci îşi vor îndeplini bine misiunea.

Dacă sunt fete în grup, puneţi-le la mijloc. Nu vă sfiiţi să vă luaţi în braţe, chiar dacă sunteţi numai baieţi sau numai fete, sunteţi necunoscuţi sau nu vă înţelegeţi prea bine. Reţineţi că este vorba de o situaţie excepţională şi sunteţi datori să faceţi tot ce vă stă în putinţă pentru a supravieţui.

Inutil să precizez că nu recomand alcoolul în astfel de situaţii, nu recomand să părăsiţi grupul, să dormiţi cu mâncare în buzunare şi altele asemenea. De multe ori, decizia de a pretrece o noapte într-un loc, chiar fără a avea cele necesare, se poate dovedi mai înţeleaptă decât aceea de a bălăuri toată noaptea, fără a şti încotro te îndrepţi. Bineînţeles, sunt situaţii şi situaţii, însă este bine să luaţi mai multe variante în calcul.

În încheiere, mai adaug doar că o mulţime de oameni sunt speriaţi de dormitul la bivuac. Chiar şi din aceia care ies mai mereu cu cortul, oameni care au ani serioşi de umblat pe munte. Aş fi curios să aflu care sunt motivele lor şi sper că citind acest articol vor deveni mai deschişi către acest gen de “cazare”!

Notă: Magazinele Himalaya şi Nahanny au fost sponsori ai Aconcagua 2011 [Expediţie medicală românească]. 

Iulian SirbuConsiderente asupra dormitului la bivuac

Comments

  1. Narcisa

    păi dacă-i pe așa, să-ți mai tot dau teme că-mi place cum zici. 🙂

    eu n-am stat nicicând sub cerul liber, fără protecția psihologică a tentei. îți răspund astfel la întrebare. e o chestiune de percepție frica de a sta la bivuac. cumva instinctiv, eu îmi imaginez că va veni vreo capră neagră să-mi mănânce nasul. :))

    1. Author
      Iulian Sirbu

      Uite, că tot te duci tu acum la Padina Fest, să-ţi dau şi eu o temă: dormi sub cerul liber! 😀 Experienţa din Vamă e bună, dar trebuie să avansăm puţin, da? Cum altfel putem fi influenceri în ceea ce priveşte ieşitul în natura, dacă nu văzând şi facând noi singuri una-alta? 🙂

      1. Narcisa

        aoleo dar acolo e frig și-s urși :))
        promit că încerc iar dacă nu-mi iese, mai am vreo săptămână – două la dispoziție pentru că de la Padina mă refugiez în munți, în nord.

  2. Narcisa

    aaaa mi-am amintit. am dormit în sacul de dormit, fără cort, în Vama Veche. dar asta nu se pune, nu? :))

  3. Pingback: Întâlnirea Turism Market despre travel blogging | Trans – Ferro

Leave a Comment

5 × five =