Pe vremuri…

In Ganduri calatoare by Iulian Sirbu1 Comment

Pe vremuri, când nu existau birouri de informaţii în gări, smartphone-uri şi aplicaţii mobile, oamenii vorbeau mai mult între ei, se ajutau cu informaţii, cu bagajele, cu o vorbă bună. Acum, singurii care vor să te “ajute” cu o informaţie într-o gară sunt taximetriştrii pirat. Dar să nu deraiem!

Gara Filaret Bucureşti

Gara Filaret Bucureşti sursa foto

Tare mult mi-ar fi plăcut să circul cu trenul acum 50-70-100 de ani sau mai devreme. Mi-ar fi făcut plăcere să călătoresc atât la clasa a IIIa, pe banci de lemn, cât şi la clasa I, alături de oameni pre(ten)ţiosi. Îmi imaginez că era un haos în gările mari, că erau mulţi oameni care nu ştiau să citească sau care aveau ruşinea proverbială a celui venit de la ţară, dar se descurcau totuşi cumva şi luau trenul corect! Cred că bucureştenii erau cel puţin la fel de grăbiţi ca şi astăzi, poate doar puţin mai bine îmbrăcaţi 🙂

Dacă aveţi amintiri din călătoriile cu trenul înainte de ’89 sau cunoaşteţi pe cineva mai în vârstă care are astfel de poveşti, scrieţi-mi un mail! E păcat ca astfel de poveşti să se piardă!

Sau poate v-aţi întâlnit pe neaşteptate cu cineva drag, ca în melodia de mai jos…

 

Iulian SirbuPe vremuri…

Comments

  1. Pingback: trans-ferro.com | Fiind copii, cu trenul călătoream | Page: 1 | trans-ferro.com

Leave a Comment

20 − 18 =