De ce îi numim Dolomiţi?

In Italia by Ana Maria4 Comments

Catinaccio

Masivul Catinaccio

Arhitectul Le Corbusier a afirmat că Dolomiţii sunt cea mai frumoasă construcţie din lume.

Dolomiţii au fost costruiţi din acumularea de alge şi fosile marine timp de 250 de milioane de ani în apele calzi ale Mării Thetys. Când apele acesteia s-au retras, şi-au facut apariţia aceste minunate lanţuri muntoase bizare şi misterioase, nemaivăzute până atunci, numite Munţii Palizi (Monti Pallidi). În 1788, cercetătorii au înteles de ce: pentru că erau formaţi dintr-o rocă ce conţinea foarte mult magneziu. Numele Dolomiţi vine de la un geolog, Deodat de Dolomieu, un cavaler al Ordinului de Malta, care a descoperit şi analizat roca particulară din care sunt alcatuiţi aceşti minunaţi munţi, dolomitul.

Aceasta este, să spunem, versiunea oficială. Puţini ştiu că Dolomieu, a fost în 1784 în Slovenia, la Liubliana, pentru a se întâlni cu Belsazar Hacquet. Acesta nutrea un mare interes pentru Alpi. A explorat în lung şi în lat, în afară de vulcanii din Italia, numeroase vârfuri din toate lanţurile montane din Alpi (Dinarici, Iulieni, Carnici) din Carpaţi şi Marea Neagră, spre deosebire de Dolomieu, care suferea de rău de înălţime. Hacquet descrie dolomitul, cu 11 ani înaintea lui Dolomieu, în opera sa Oryctographia Carniolica. Aici o descrie ca o roca foarte puţin efervescentă şi cu o mare rezistenţa la reacţia cu acizii.

Versiunea oficială prin urmare îl numeşte pe Dolomieu descoperitorul dolomitului, deşi această ‘’identitate’’  este fructul cercetărilor unei întregi generaţii de studioşi.

Aceşti minunaţi munţi au fost locuiţi încă din epoca glaciară. Cea mai veche populaţie din Dolomiţi este cea ladină, care reprezintă şi în prezent al treilea grup lingvistic din Alto-Adige. Popoare ca romanii şi longobarzii au lasat de asemenea urme ale culturii lor. Nenumarate urme ale primului război mondial se găsesc şi astăzi. Amatorii ştiu că cele mai multe via ferrata au fost costruite în timpul primului război mondial.

Din 2009 Dolomiţii fac parte din Patrimoniul Unesco şi sunt al treilea grup din arcul alpin, dupa Jungfrau-Aletsch-Bietschhorn şi Monte San Giorgio din Elveţia. Voi ce spuneti: sună mai bine Dolomiţi decat Hacqueţi, nu? :).

Ana MariaDe ce îi numim Dolomiţi?

Comments

  1. Mihai

    f interesant ! daca te bate gandul la ceva via ferata prin Dolomiti la vara ne auzim,

    1. Ana Maria

      Anul viitor chiar as vrea sa incep sa fac ceva ferrate ca anul asta m-am limitat la trekking. Am ceva probleme cu un genunchi, daca o sa fie totul bine, te anunt cu drag 🙂

  2. Mirela

    O atractie deosebita este si muzeul arheologic de la Bolzano – casa lui Oetzi – omul conservat de ghetari timp de 5000 de ani si care, in vremurile noastre, este o sursa extraordinara de informatii privind oamenii acelor vremuri. Cu progresele actuale ale stiintei, se pot afla o multime de lucruri interesante: cum a murit, ce a mancat, ce boli avea, cum aratau hainele si incaltamintea, pana unde au ajuns urmasii lui, etc.

    1. Ana Maria

      Mirela ai dreptate, muzeul din Bolzano este fantastic, iar daca esti in zona, la Merano exista ArcheoParc, un muzeu in aer liber care este structurat ca o asezare neolitica si care vrea sa reproduca stilul de viata a lui Oetzi si a contemporanilor sai. De aici chiar se vede creasta unde a fost gasita mumia. In anumite ocazii lumea poate invata cum se prelucra argila, cum se trage cu arcul si alte activitati din acea vreme. Se mai pot vizita de asemenea nenumarate muzee si castele , iar iubitorii de munte nu pot pierde MMM – Messner Mountain Museum deschis in 5 dintre cele mai frumoase castele din zona, fiecare cu o tematica. Oricum mi-ai dat o idee, poate o sa va scriu si cate ceva despre muzee , daca sunteti interesati 🙂

Leave a Comment

five + 19 =